Duo Sincron - Coregrafie originală

Amintiri

Luna , ştrengăriţa...

Lună mare , dragă Lună

fii te rog aşa de bună

şi ascultă cugetarea ,

linişteşte frământarea

unui om ce somn nu are

când e vremea de culcare

ci în aşternut se-ntoarce ,

tot desface şi iar face ,

firul gândurilor leagă

căutând să înţeleagă

ce comori de nestemate

tot aduni şi-ascunzi la spate …

Lumea zice că un faur

a-ncrustat pe foi de aur

vorbele cu dor rostite ,

jurămintele şoptite ,

visuri toarse în fuioare

de frumoasele fecioare ,

pulberi fine de ocheade

şi suspine în pleiade ,

dulci săruturi pe furate ,

bobi de lacrimi neuscate ,

tainica înfiorare ,

pătimaşa-mbrăţişare…

Se mai spune că ţii toate

marile iubiri curate

într-un sipet din cleştarul

cel mai pur , adus de Carul

ce se-arată de cu seară

tras de steaua lui polară…

Ai clipit ori mi se pare ?

…Ori sunt stele călătoare

care-au rătăcit cărarea ?

Şi nu mică mi-e mirarea

că ai poposit pe ramul

ce-mi împodobeşte geamul

cu mărgele sidefate

din petale parfumate .

Vântul tace prins de vrajă ,

norii , roată stau de strajă ,

însuşi Timpul se aşteaptă

să ne spui povestea toată .

Dar tu , pleci cu mersu-ţi falnic

Şi zâmbeşti cumva şăgalnic…

 

De vrei cu-adevărat ...

Atunci când simţi că e prea grea povara drumului ales , fii înţelegător cu tine însuţi aşa cum nimeni nu va fi vreodată , acordă-ţi un răgaz de-odihnă şi-apoi , înviorat , porneşte să împlineşti ce ţi-ai promis !

Dedicaţie

                                Motto :  Iubesc viul în toată splendoarea lui
                                             şi îi sunt recunoscătoare
                                             pentru că m-a înnobilat
                                             cu titlul de  OM.

Era doar mugur orb atunci                                                            
Când începuse a visa
Dar viaţa-n el deja pulsa
În legea tainicei porunci .

Simţea pe creştet cald sărut ,
Tulburătoare mângâieri
Şi un îndemn de nicăieri
Cum e destinul neştiut .

Smarald să fie îşi dorea ,
Prin sine însuşi cizelat .
Strălucitor şi delicat
Coroanei , fala să-i redea .

Voinţa de-a se dărui
Sporea atât de pătimaş
Încât  fragilul muguraş ,
Deodată , frunză se trezi .

Trecuse pragul dinspre vis
Către menirea de a fi
Minunea verde-a lumii vii ,

Vremelnic strop de Paradis .

                                                                                     

Magica lăută

 
Ramuri golaşe                                     
umilite de vânt
cu vaier prelung                                     
se pleacă
sub biciul ploii
şi cer îndurare .


                    Parcă mai ieri ,                     
                    codrul era
                    o lăută magică
                    din care se înălţau
                    toate armoniile
                    unei lumi .

                                    
                                        Acum ,una câte una
                                        strunele-i ruginite
                                        se frâng chinuite
                                        de un scripcar nebun .

Multivers dorit

În acest moment desprins din Timpul viu ,
Din fluidul permanent  şi absolut ,
Ce va fi , totuna e cu ce-a trecut
Printr-un Eu străin de gândul cenuşiu .


Ochii se desfată-n calme străluciri
Şi culori imaginate de zăpezi .
Sub hlamida lor zac putrede dovezi ,
Urme ale imperfectei omeniri .


Sunete subtile reproduc firesc
Armonia Cerului primordial
Şi-n auzul intim , murmurul coral
Domină  vacarmul vulgului grotesc .


Sfâşiat de dorul unei mari minuni
Sinele se-nchide  într-un cerc polar
Năzuind la jugul Carului stelar ,
La un Univers cu cinci dimensiuni .

Animaţie realizată de Lyrics

Happy locust

Animaţie realizată de Lyrics

Tornade

Animaţie realizată de Lyrics

Hibernatus

Iarnă . Ger . Atâta de frig e-n mine
şi e golul amplu precum... nimicul
dintre două sfere pierdute-n ceruri
                                necunoscute .


Carapace arsă cândva de doruri ,
zace azi  uscată şi inutilă .
Nici în ea şi nici împrejur , simţire
                                nu mai există .


Haos mistic , umbra credinţei pure
mărgineşte aura lumânării
ce din focul inimii plânge ceara
                               trupului pustnic .


Singur printre oameni rămâne gândul
căutând o cale de echilibru .
Între datorie şi renunţare ,
                               doar compromisul .

Imagine:
glitter-graphics.com

Muza

E pur si muove...

În căutarea ...timpului pierdut

Pâine şi circ

                                                                                                                
Mai pe seară , când se-astâmpără căldura ,
La o margine de mahala vestită ,
Vechiul circ tăbară tulburând natura
Cu un cântec de flaşnetă ruginită .


Clovni , jongleri , pitici , dresori  şi balerine
Schimbă straie prăfuite  şi soioase
Moştenite de la cine  ştie cine
Cu  ţinute cam boţite dar lucioase .


Printre case pleacă zgomotos alaiul
De circari vopsiţi , cu chipuri prost mascate ,
Scamatori deprinşi să-şi  îndulcească traiul
Cu parale bune , iute adunate .


Babele , copiii  ies  şi cască gura
La caraghioslâcul  şi scălâmbăiala
Unor cabotini ce-au  întrecut măsura
Şi a căror artă  e căpătuiala .


Oamenii cu slujbe , deşteptaţi devreme ,
Nu mai iau  în seamă  vorbăria goală .
De lăudăroşi , întreaga lume geme  ,
Toţi vor bani , averi  şi demnităţi cu fală .


Modestia , cinstea , nu aduc onoare ;
Cine-a fost azi  şmecher , va fi domn de mâine .
Astfel , vremea trece fără vreo schimbare ,
Cu acelaşi circ  şi cam aceeaşi  pâine .

Reflecţii târzii

Anii cei frumoşi au trecut ca gândul...
Constatarea pare banală însă
Pentru mulţi exprimă regretul sincer .
                                Nu sunt eu prima .


Căci a fost trăit în decursul vremii
Sentimentul vârstelor irosite
Dar destulă minte la tinereţe
                                N-are oricine .


Am ajuns pe culmi îmbrăcate-n ceaţă
Şi-n abisul singurătăţii triste
Căutând în van liniştita cale
                               Şi împăcarea .


Până să pricep ce greşit e drumul
Strâmb croit de semenii cu orgolii
Am ratat splendoarea perfectei clipe
                                Şi nu o dată .


Trebuia să-nvăţ că mânia sapă
Chiar o stâncă de mi-ar fi fost fiinţa .
Eu făcută-s numai din lut şi suflet...
                                Cum să nu doară ?


După multă deşertăciune strânsă
Am rugat Lumina să-mi fie sprijin
Şi c-un strop din taina ce naşte stele
                               Să mă aline .


Am primit Iubirea drept călăuză
Şi Voinţa , sfetnicul de nădejde
Şi Iertarea , vraciul tăcut ce şterge
                               Rănile vieţii .


Împreună mi-au arătat cum lutul
Modelat de spirit şi ars în patimi
Se transformă-n amforă ce păstrează
                              Înţelepciunea .

Exerciţiu monoton

E joi . Vin ploi .
E joi şi noi ,
noi amândoi
stăm goi
prin foi-trifoi ,
sub ploi .


                     E...joi . Cad ploi...
                     Iar joi , iar ploi...
                     Doar noi mai goi ,
                     noi doi
                     cu foi-trifoi
                     prin ploi...

Din joi în joi ,
greoi şi goi ,
tot noi , tot doi ;
prin ploi
şi prin trifoi

tot amândoi .

                  
                    Apoi , de joi ,  
                    prin noi ,
                    prin amândoi ,
                    doar ploi...
                    iar foi-trifoi
                    e sloi .


E joi în noi .
În amândoi
cad ploi mai noi
dar printre ploi

şi între noi   
e sloi .

                    O joi de-apoi...
                    Nici ploi ,
                    nici foi-trifoi ,
                    nici noi ,
                    nici doi ...
                    Doar sloi...

Spiritual

Mi-e milă de trup , mi-e jale de minte ;

Forţată să intre în strâmbe tipare
Croite de snobi şi inculţi de valoare
Avizi de putere şi goale cuvinte .


Mi-e silă de trup , mi-e dor de fiinţa
La care să văd strălucind o idee
Frumoasă şi fină precum o camee
Fragilă ... Seducătoare , voinţa...

Altă dimensiune

Nu mai sper să trec într-o altă viaţă ,
Într-o stare simplă, sublimă , pură .
Să ajung în Eden era dorinţa ,
                    Dar nu ştiu calea .


Foc demonic arde şi jertfa cade
Inutilă , ruga ecou nu are .
Crezul moare singur, uitat de Ceruri
                    Nepăsătoare .


Purgatoriul meu este lanţul cărnii .
El sileşte sufletul rob să-i fie .
În acelaşi timp , amândouă luptă
                    Şi mă sfâşie .

Stare de spirit

                                            
Mulţumirea este fireasca stare ,
O lumină calmă pe chip şi-n suflet ,
Minunată pace cu tine însuţi
                    Şi omenire .

Bucuria e exaltarea , clipa
Rară în zborul vremii ,
Aura din flacăra lumânării ,
                    O amintire...

Fericirea nu poate să existe .
Ea ar fi iubire imensă , pură ,
Adevăr şi eliberare pentru
                    Eternitate .

Îngerii veghează şi...

...toţi copiii
simt
că sunt
ocrotiţi.

 

Imagine realizată de Lyrics

 

Îngerii cântă şi...

...doar copiii
aud ,
înţeleg
şi sunt fericiţi .

Imagine realizată de Lyrics

Iluzoriu ( Remake)

M-am rătăcit pe drumul cel mai prost
Şi lung , de mi-am pierdut rabdarea .
Am obosit ...Departe-i zarea .
Să mă întorc , n-am timp şi n-are rost .


Mă amăgesc din când în când cu-n vis...
Absurd : sunt iar adolescentă
Şi port în mintea inocentă
Un plan al vieţii fără compromis.


Ca un remake în care schimb actori ,
Scenarii , replici şi decoruri ,
Mă risipesc în zeci de roluri
De care mă despart cu greu în zori .


Când umbrele de pe ecran dispar ,
Refac sub pleoape darul nopţii
Şi-ncep o nouă zi a morţii ,
O altă filă neagră-n calendar .

Perpetuum mobile

Aşa cum stai , cu irişi de argint
Netulburaţi în apa lor rotundă ,
Îmi pari demonic pentru o secundă
Iar eu , un Faust veşnic ispitit.


Înfăşurată-n teamă , ca în giulgiul
Iubirii care va muri cândva ,
Sigiliu pun pe pact chiar viaţa mea
Păcătuind cu fapta şi cu gândul.


Necontenit regret şi iar doresc ,
Ajung în pragul nopţii infinite ,
Mă-ntorc sperând la clipe netrăite...
Şi toate astea , fiindcă te iubesc.

Eroare

Cândva , într-un timp cu aromă de mit
Există o urmă a primului vis .
Pe bolta-nstelată pe care-am promis ,
Acolo e scris cât de mult te-am iubit .


De-atunci am trăit un mileniu de dor
Vulcanic , ascuns în adânc , prizonier
Sub tone de nopţi prăbuşite din Cer
Prin ochii secaţi în orbitele lor .


Pretinsa iubire şi nobilul ţel
De-a merge-mpreună pe unicul drum
Le-ai dat pe un ceas de plăceri şi acum
Nimic din ce-a fost nu mai este la fel .


În golul cuvintelor reci am văzut
Abisul săpat de orgoliul din noi ,
Eroarea prin care-am ajuns amândoi
La starea mizeră de înger căzut .

Imagini

Pas de deux

În această lume de conjunctură,

Un bizar balet aranjează cupluri

Spate în spate.Chipul umbrit ascunde 

                    Resentimentul.

În lumină, veselă pare masca...

Spectatorul vede extazul unui
Pas de deux pe scena de mare , rece

                    Singurătate.

                   

Pretutindeni , tu

Acolo unde vin pe lume ploi
din puritatea vieţii unui nor,
în nesfârşitul spaţiu dintre noi ,
se-avântă gândul mut , bătrân condor
purtat de vânt potrivnic , înapoi.

Acolo unde ploile trăiesc
profund fiorul tandrei dăruiri ,
sărutul lor pecetluind firesc
miracolul unirii dintre miri ,
mă ofilesc , renasc şi înfloresc.

Acolo unde ploile nu mor
ci regăsesc un Cer primordial ,
m-aş contopi cu valul primitor ,
...să întrerup destinul virtual
al veşnicului spirit călător.

Ca o piatră

Sunt ca o piatră nefolositoare
Desprinsă şi căzută din tării.
Cu aere de culme orbitoare
Am nimerit în planul unor vii
Şi preţioase pietre umblătoare.

Aştept de veacuri dalta creatoare ,
Cu meşteşug să-mi cizeleze chip
Deşi...nutresc ideea-ncântătoare
Că Timpul mă va transforma-n nisip
Şi-mi voi afla Destinul într-o Mare.

Molatic trup de scoică să îmi  fie
Culcuş grăuntelui din ce am fost ,
Să simt adânc tăcuta armonie ,
Să-nvăţ că suferinţa are rost
Şi să devin o perlă sidefie.

Visez steril o viaţă viitoare
Pe când pământul mă cuprinde lent .
Vreau să exist ! Cu ultima suflare
Compun un epitaf incoerent...
Ca orice piatră rece, gânditoare.

Eu , Orfeu

                       

De prea mult dor

Struna s-a rupt

Şi lira inimii

A tăcut...

Baladescă

Valul tânăr , învolburat se-nalţă
Din adânca patimă înspre chipul
Adorat al salciei credincioase ,
                              Să îl atingă .


Ea , visând o unică-mbrăţişare
Se mlădie , pletele îşi răsfiră
Peste fruntea lui , aşteptând sărutul
                              Înfrigurată .


Între ei un fir de nisip mai este ,
Doar un pas în timpul inexorabil .
Dar niciunul nu a avut puterea .
                              Sau sentimentul ?...

Restricţii

Libertate. Termen cu sensuri multe...

Fiecare vede un ciob şi crede
Că deţine Piatra filozofală,
                    Cheia comorii.

Căutând un punct de reper neutru
S-a născut, firesc, întrebarea : cine,
Când şi unde poate ajunge liber,
                    Invulnerabil ? 

Singur cu ispita. Perfida mască
Zâmbitoare, prietenoasă, dulce,
Dăruie plăcerea de-o clipă-n schimbul
                    Oarbei supuneri.

Singur cu durerea, cu inamicul .
Declarat şi perseverent te duce
Deseori la limita deznădejdii ,
                    La renunţare.

Singur chiar cu tine, cu trădătorul
Neştiut şi nebănuit vreodată.
Ce cumplită este otrava, gândul
                   Complicităţii.

Singur printre oameni, supus greşelii
Fiecare duce cu sine crucea
Şi lumina, calea şi adevărul ,
                   Spre mântuire.

Misterul atracţiei universale

Port şi-acum pe umăr , fierbinte , urma
Mîinii dragi , mesajul dorinţei tandre .
Negrăită , însă , de-aceea mult mai...
                                Fermecătoare .


Dulce adiere ,  sărutul vine
Ca nectarul înrourat , ca fructul
Parfumat şi alinător al setei
                                Pustiitoare.


Bat pereche într-o aceeaşi stare
Două inimi înlănţuite magic
De iubirea adevărată , simplă ,
                                Nemuritoare .

Floare rară

Floare rară , dragostea trage să moară
Într-o glastră veche la trista fereastră .
Chip de ceară , Luna prin nori se strecoară ,
Steaua noastră cade pe bolta albastră.

Rană vie , inima mi se sfâşie
Pân' la sânge . Ura , iubirea înfrânge
Pe vecie . Lumea nu vede , nu ştie
Chinul mut al trupului ce se strânge

...Ca o rară floare ce trage să moară .

Sincrone

Uneori , imaginea şi sonorul
se despart iar sensul se deformează.
Cum priveşti e una , ce spui e alta ,
                    eu sunt la mijloc.

Vinovaţi de sinceritate , ochii
mă cuprind . Atingerea pătimaşă
naşte flori - bujori pe obraz , pe buze
                    înrourate.

Vocea prinde catifelate tonuri ,
nefiresc de calde , mărind contrastul
dintre sentiment şi-nţelesul frazei
                   convenţionale.

Dacă vrei să aflu , atinge-mi părul.
Taci , respiră...Ţine-mă strâns în braţe !
Astfel vom păşi împreună către
                   Eternitate.

Trist

Trist parfum înalţă la cer glicina

Ca un vis al florii spre mai albastru.

Orele-n canon plâng aceleaşi ritmuri,

                               Vremea e alta.

Armonie neauzită, caldă ,

Scaldă miezul sinelui ce devine

Sclav al melodiei cu infinite

                               Sensuri subtile.

Regăsesc în Cosmos tiparul celei

Care încă sunt , dar ascunsă lumii

Fără har  şi fără ştiinţa vieţii ,

                               Fără iubire.

Viscol

Noaptea întreagă ,                                             
vântul bezmetic
a înfricoşat
stelele de omăt
şi le-a risipit
care-ncotro . 

Crengile
s-au zbătut să-şi adune
cununi diamantine.
Acum se roagă

către Înalt.

Indiferentă , Luna         
meditează în trecere
la frumuseţea ei
schimbătoare.

Iar eu...
Veghez ca o torţă
clipa în care vei veni

să mă iubeşti

şi aprind

poarta de Răsărit a Cerului ,
să-ţi lumineze drumul
pentru încă
o zi.

Neîmplinire

Trup iubit cu patimă omenească...
Cizelată , desăvârşită formă ,
Cum de n-ai primit şi nobleţea firii ,
                                Aureola ?

Tu , Lumină , graţie absolută
Întrupată în frumuseţea simplă ,
Ai găsit o cale spre fericirea
                                Fără durere?

Plâng de dorul spiritului pereche
Lângă care viaţa e Paradisul.
Cel visat , pierdutul , necunoscutul
                               Pâna la moarte.