Mai pe seară , când se-astâmpără căldura ,
La o margine de mahala vestită ,
Vechiul circ tăbară tulburând natura
Cu un cântec de flaşnetă ruginită .
Clovni , jongleri , pitici , dresori şi balerine
Schimbă straie prăfuite şi soioase
Moştenite de la cine ştie cine
Cu ţinute cam boţite dar lucioase .
Printre case pleacă zgomotos alaiul
De circari vopsiţi , cu chipuri prost mascate ,
Scamatori deprinşi să-şi îndulcească traiul
Cu parale bune , iute adunate .
Babele , copiii ies şi cască gura
La caraghioslâcul şi scălâmbăiala
Unor cabotini ce-au întrecut măsura
Şi a căror artă e căpătuiala .
Oamenii cu slujbe , deşteptaţi devreme ,
Nu mai iau în seamă vorbăria goală .
De lăudăroşi , întreaga lume geme ,
Toţi vor bani , averi şi demnităţi cu fală .
Modestia , cinstea , nu aduc onoare ;
Cine-a fost azi şmecher , va fi domn de mâine .
Astfel , vremea trece fără vreo schimbare ,
Cu acelaşi circ şi cam aceeaşi pâine .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu