Floare rară , dragostea trage să moară
Într-o glastră veche la trista fereastră .
Chip de ceară , Luna prin nori se strecoară ,
Steaua noastră cade pe bolta albastră.
Rană vie , inima mi se sfâşie
Pân' la sânge . Ura , iubirea înfrânge
Pe vecie . Lumea nu vede , nu ştie
Chinul mut al trupului ce se strânge
...Ca o rară floare ce trage să moară .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu